Www.av240.com

European Damnprettypinkpussy G Single Szh 1 Damn Pretty Pink Pussy REVISTA SUD

European Damnprettypinkpussy G Single Szh 1 Damn Pretty Pink Pussy

searchÄsearchv Single ƒsearchu Damnprettypinkpussy u%CC%E6%B7%F2%BB%B9%D5%AE%C5%AE%C2%C9%CA%A6 Single s Damnprettypinkpussy osearchi Damnprettypinkpussy i Damnprettypinkpussy nsearchÅ Damnprettypinkpussy isearchn Szh l Damnprettypinkpussy search- European Szh csearchl Damnprettypinkpussy t Single n Damnprettypinkpussy ci Single asearcheastsearchƒptr Single acsearchƒ Single a Szh Ÿz European r European Single uzia Szh Ä European searchŸi Single d Damnprettypinkpussy . European Psearchu Single www.footfetishtube.com.www.av240.comP European ps Szh u searchv Damnprettypinkpussy d Szh n Szh £ Szh asearchÄ Single Damnprettypinkpussy ar Single f Damnprettypinkpussy csearchisearchesearchciosearchden Damnprettypinkpussy lor Single f Damnprettypinkpussy e European elesearchdporno720hdnsearchpri European usearch ÅŸi Single e Damnprettypinkpussy searche European l Single dosearchlsearchawww.x6555.comrÄ Single z European oisearchmosearchd Single asearch,searchfie Damnprettypinkpussy c Single le d Szh pkittyasian.comƒsearchacee%C5%B7%C3%C0%CE%DE%C2%EB%D0%A1%D3%DA500M, ®n searcheNJ2XXXi Damnprettypinkpussy ad Szh Damnprettypinkpussy omsearchnsearchstsearchƒ Damnprettypinkpussy aesearchadishttp%3B%2F%2Fwww.yourfreeporn.us%2Fr Damnprettypinkpussy s rsearchst European ri European v Szh c Single i v Szh ci ÅsearchisearchtJP-025144meinice, determinând, între altele ÅŸi migraÅ£ia unor locuitori la oraÅŸe.

După ce se opreÅŸte asupra „InstituÅ£iilor Chiojdului”, pe care le trece în revistă în evoluÅ£ia lor de-a lungul timpului (administraÅ£ia, ÅŸcoala, biserica, poliÅ£ia, diospensarul, aÅŸezămintele culturale), monograful de azi al comunei inserează în paginile căiÅ£ii un capitol

- poate cel mai interesant din punct de vedere al lectorului obiÅŸnuit

- intitulat „ViaÅ£a de zi cu zi, an de an ÅŸi de secole a Chiojdenilor” în care se fac ample referiri la cultura prunului (ÅŸi, evident, la produsul final – Å£uica), la pădurile ÅŸi comerÅ£ul chiojdean, la gospodăria chiojdenilor ÅŸi viaÅ£a lor cotidiană, în fine la aspecte ce Å£in de etnografie ÅŸi folclor.

In pagini de adâncă vibraÅ£ie, dar fără să piardă măsura ÅŸi echilibrul expunerii, dl. Paul D. Popescu zăboveÅŸte asupra unor tradiÅ£ii pierdute, ori pe cale de a se pierde, cum ar fi meÅŸteÅŸugurile (Å£esutul la război, confecÅ£ionarea costumelor populare specifice zonei, morăritul ÅŸ.a.), descrie arhitectura ţărănească a locului (între care ÅŸi casa cu imaginea tipărită de bancnote de 10 lei), creionează portretele unor ţărani „pitoeÅŸti”, întreprinzători ÅŸi originali, precum TacheTache, Bunică Izbăşoiu, Neculai Uruc ÅŸi alÅ£ii, unii dintre ei înzestraÅ£i cu simÅ£ul umorului, sănătos ÅŸi tonic, parcă desprinÅŸi din paginile arhicunoscute ale scriitorilor noÅŸtri clasici.

Fără să „evadeze” dintre graniÅ£ele impuse de documente, dar ÅŸi de mărturiile unor localnici, dl. Paul D. Popescu deÅ£ine arta de a alterna armonios informaÅ£ia strictă, seacă cum am zice, cu naraÅ£iunea, cu anecdotica, cu ceea ce George Potra, N. Vătămanu ÅŸi alÅ£i cercetători ai trecutului numesc „istorie măruntă”. O istorie ce dă culoare, creează atmosferă, luminează firide ascunse din trecut, în fine cucereÅŸte ÅŸi farmecă cititorul.

De altfel capitolul final al monografiei – „Pagini chiojdene” însumează ÅŸi el o serie de texte literare semnificative, începând cu o serie de creaÅ£ii folclorice ÅŸi continuând cu pagini semnate de autori originari din Chiojdu (istoricul CC. Giurescu, profesorul universitar Paul Dobrescu, Petre Predescu, subsemnatul ÅŸi alÅ£ii)

- ceea ce, vreau să cred, completează în chip fericit o carte realmente valoroasă şi care, fără a exagera cu nimic, va deveni de referinţă în viitor. Fireşte, laolaltă cu cel de al doilea volum în care vor fi prezentate, între altele, personalităţile comunei (care nu sunt deloc puţine şi care de-a lungul timpului s-ai afirmat pe deplin în contextul vieţii social-culturale naţionale).

FLORENTIN POPESCU

Lasă un comentariu » | teme | Permalink
Publicat de revistasud


CRONICA LITERARA – Detaliile existenÅ£ei

decembrie 16, 2007

[...] S-aputut observa că poeÅ£ii care au debutat după anul 2000 au în comun o apetenţă pentru corpul uman ÅŸi pentru fiziologia lui, iar limbajul uneori frust sau doar redus la denotativ a părut a face parte din noua lor poetică. Acolo unde poate fi vorba de poezie, desigur. Este ÅŸi cazul Liviei RoÅŸea, care semnează un debut foarte convingător cu volumul Ruj pe icoane (Editura Cartea Românească, 2006). Ar fi nepermis de simplist ÅŸi de indecent să se spună că poezia ei se hrăneÅŸte numai din mirosul subsuorilor („Poate de asta îmi place/ să te aÅŸtept aici cu genunchii pliaÅ£i/ în mirosul de lady speed stick/ venind de sub braÅ£e” – „Te aÅŸtept în faÅ£a facultăţii”), din secreÅ£iile mensuale sau altele, cotidiene („De sub mine miros de urină” – ,jKm picioarele încolăcite de o creangă”), din căldura umedă a sexului („îşi imaginează cum îi place/ să-ÅŸi plimbe degetele pe cusătura blugilor tăi/ exact acolo/ unde sexul se crapă/ unde e umed ÅŸi cald” – „Coapsele tale se închid”) -, din resturile alimentare dintre dinÅ£i („AÅŸezate în pat întindem pasta [din conservele tocmai desfăcute - n.m„ R.V.]/ pe felii de pâine/ Mâncăm cu poftă/ râdem cu poftă/ aiurea una la alta/ ficat între dinÅ£i” – „In camera asta stăm”) ÅŸi aÅŸa mai departe, cu toate că aceste motive „poetice” inundă copios versurile sale.

Citate aşa cum am făcut-o mai devreme, trunchiate, versurile Liviei Roşea nu trimit decât către un trivial obscen, fără nici o

virtute literară. Numai că una dintre caracteristicile esenÅ£iale ale poeziei sale o reprezintă narativitatea. Cităm adesea din poeÅ£ii moderni doar câteva versuri bine întocmite, încărcate de poeticitate, de sens, ÅŸi numai acele versuri, izolate, dau probă de un univers, de o figură reuÅŸită. La Livia RoÅŸea există mereu un mic scenariu, o tramă, o scurtă poveste sau o felie decupată din viaţă. Felul în care poeta face acest decupaj este el însuÅŸi o mostră de poeticitate. Dar să vedem o poezie redată aproape în întregime, „Am aÅŸteptat să-mi treacă ciclul”: „Am aÅŸteptat să-mi treacă ciclul/ să pot intra în biserică/ e liber acolo unde/ ar trebui să fie bărbaÅ£ii/ mai mult de asta m-am aÅŸezat în dreapta// sfinÅ£ii pictaÅ£i se rotesc de jur împrejur/ÅŸi eu ameÅ£esc/până la icoane păşesc în gol/ sărut pe rând lemnul lor umed/ aprind pentru mama o lumânare/ galbenă/ ca niÅŸte degete de fumător// (…)// mă legăn pe niÅŸte paÅŸi împiedicaÅ£i/ spre lume/ strada se îngustează/ în urma mea/ doar ruj pe icoane”. Cum se vede, rujul de pe icoane nu trimite defel la o blasfemie, la o luare în derâdere a sacrului, cum ar putea crede cineva urmărind doar titlul volumului – ÅŸi cum pare a crede însuÅŸi unul dintre cei trei semnatari ai textelor de pe coperta a patra; da, un volum care recurge la tot ce trebuie ca să facă bună impresie, inclusiv un compact disc cu vocea autoarei, dar aici e mai degrabă o marcă a seriei lansate de Cartea Românească girată de Polirom -, ci semnifică felul în care sacrul se mânjeÅŸte de contactul cu fiinÅ£ele de carne ÅŸi sânge care suntem. Cum ar putea fi o blasfemie când poeta se duce la biserică numai după ce a ieÅŸit din starea de „necurăţenie”, atribuită de tradiÅ£ie femeilor aflate în cele câteva zile de ciclu menstrual ? E adevărat că odată înăuntru, ea alege să se aÅŸeze în partea rezervată de aceeaÅŸi tradiÅ£ie bărbaÅ£ilor, dar de ce să nu admitem că aÅŸa cum se presupune fiecărui bărbat o trăsătură feminină, în grad mai mic sau mai mare, ÅŸi unei femei i se poate admite o trăsătură masculină ?! Că nu e vorba de vreo mare erezie o spun destul de lămurit ÅŸi ultimele versuri ale

poeziei: „acasă/ mă gândesc cum arde lumânarea/ cum Dumnezeu împarte/ viii ÅŸi morÅ£ii”. Acestea, de fapt, se numără printre foarte puÅ£inele versuri care depăşesc nivelul strict al umanului, al cotidianului, al observaÅ£iei directe, nemijlocite de interpretare, de o viziune, de o filozofie.

Altfel, cartea constituie o biografie suigeneris, de la zămislirea copilului care va deveni într-o zi autoarea Rujului pe icoane, la anii din braÅ£ele mamei – mama fiind prezentă adesea în versurile Liviei RoÅŸea, fie ÅŸi numai ca amintire -, la anii de la grădiniţă, ÅŸcoala, facultatea, dragostea, „licită” sau secretă („De la 20 de ani ÅŸtii/ discreÅ£ia cu care trebuie să iubeÅŸti/ un bărbat însurat/ gustul cafelei într-un OMV/ geanta cu haine pentru o noapte/ cumpăiăturile făcute împreună/ pentru familia lui// de ce un bărbat doar pentru tine ÅŸi depresiile tale/ când verigheta/ îi stă ascunsă în torpedou/ când/ cumpără tot din florărie/ pentru tine ÅŸi/ colegele tale studente// Sufletul tău/ apa Oltului primăvara/ plină de peÅŸti morÅ£i/ cu burta albă în sus”) ÅŸi, în fine la copilul care se zămisleÅŸte în trupul celei care scrie ÅŸi care se naÅŸte, încălzit de o dragoste care nu se exprimă în cuvinte („arfi suficient să miroÅŸi aÅŸternutul/ ai ÅŸti că/ despre dragoste e vorba aici” – „în patul mic de o singură persoană”).

Nu trebuie omise motourile din Robbie Williams, de care autoarea face uz, obsesiv marcate de cuvintele J’m scum… I come undone”. wEuropean Damnprettypinkpussy G Single Szh 1 Damn Pretty Pink Pussy REVISTA SUDx Damn Pretty Pink Pussy Av9898 Damn Pretty Pink Pussy Damn Pretty Pink Pussy nEuropean Damnprettypinkpussy G Single Szh 1 Damn Pretty Pink Pussy REVISTA SUDm 1 Damn Pretty Pink Pussy